Ultima masă a unui dinozaur, veche de 180 de milioane de ani

Cercetătorii au descoperit în Argentina fosilele unui dinozaur din Jurasicul Timpuriu, în al cărui stomac au găsit resturile din ultima sa masă, păstrate circa 180 de milioane de ani.

Conţinutul stomacului Isaberrysaura
Conţinutul stomacului lui Isaberrysaura: (a-c) seminţe de cicadofite (c), alte seminţe (s), coasta (r); (d, e) detalii ale seminţelor de cicadofite: sarcotestă (sa), sclerotestă (sc), coronulă (c), nucelă (n). – Salgado et al., 2017

Fosilele, descoperite în depozitele marin-deltaice din formaţiunea Los Molles, aparţin unei specii de dinozaur necunoscute anterior, care face parte din ordinului Ornithischian şi poartă acum numele de Isaberrysaura mollensis. Este vorba despre un craniu aproape întreg şi de o mare parte a scheletului corpului, precum şi de resturile din stomac care, într-o oarecare măsură, s-au păstrat intacte.

Analiza conţinutului stomacului a relevat faptul că aceste creaturi înghiţeau hrană fără să o mestece şi că ele au jucat probabil un rol important în dispersia seminţelor în vechea Patagonie.

„Timp de aproape 180 de milioane de ani, dinozaurii au fost o prezenţă în mai toate ecosistemele de pe Terra, interacţionând cu mediul înconjurător şi cu alte organisme vii, inclusiv cu plante”, explică autorii unui studiu publicat în revista Scientific Reports. „Ca şi în cazul ecosistemelor actuale, existau relaţii complexe între plante şi organismele erbivore. Totuşi, sunt puţine elemente ce pot să indice cu ce tipuri de plante şi cu care părţi din acestea se hrăneau dinozaurii”.

Cele mai mari fosile de seminţe descoperite aveau învelişul cărnos complet, ceea ce sugerează că ele nu fuseseră mestecate, ci înghiţite, notează autorii studiului, adăugând că acest lucru corespunde morfologiei dinţilor dinozaurilor Isaberrysaura mollensis, care mâncau seminţe de cicadofite (plante gimnosperme cu aspect de palmier) fără să le macine.

Cercetătorii spun că tulpina, frunzele şi seminţele cicadofitelor conţin compuşi toxici, dar se pare că flora microbiană intestinală a dinozaurilor conţinea enzime active ce le descompuneau. După înghiţirea seminţelor şi procesarea lor în stomac, cele mai tari erau regurgitate, ceea ce ar explică rolul acestor dinozauri în dispersia seminţelor.

Surse: phys.org

Etichete , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *