Dispariţia dinozaurilor a oferit şansa micilor mamifere să se dezvolte şi, în cele din urmă, să ducă la apariţia noastră. Dar Pământul pe care l-am moştenit a avut de suferit în lipsa giganţilor care l-au populat timp de zeci de milioane de ani.
Cu toate că ar fi fost fascinant să vedem un dinozaur în carne şi oase, trebuie să recunoaştem faptul că, cel mai probabil, nu am fi existat niciodată dacă giganţii nu ar fi dispărut cu mult timp înainte să evoluăm noi. Odată cu dispariţia dinozaurilor, micile mamifere care împărţeau lumea cu ei au avut şansa să se dezvolta şi să evolueze în alte specii care au dus, în cele din urmă, la apariţia oamenilor.
Dar oamenii se pare că nu au moştenit planeta aşa cum au lăsat-o predecesorii lor. Conform studiilor recente, dispariţia dinozaurilor a avut un impact masiv asupra mediului şi a fertilităţii Pământului.
Dinozaurii au fost cele mai mari creaturi care au străbătut Pământul, ceea ce înseamnă că produceau şi cea mai mare cantitate de fertilizator natural – excrementele lor. Cercetătorii susţin faptul că planeta noastră era mult mai fertilă pe vremea dinozaurilor, întrucât cele mai mari specii eliminau o cantitate mult mai mare de excremente în comparaţie cu alte specii mai mici. Pe lângă acest lucru, dinozaurii de mari dimensiuni parcurgeau distanţe mult mai mari, fapt care ajuta la dispersarea substanţelor nutritive din excremente pe zone mult mai mari.
Oamenii de ştiinţă care au publicat studiul în Proceedings of the National Academy of Sciences au declarat: “Animalele joacă un rol important în transportul substanţelor nutritive, dar acest rol a scăzut deoarece multe animale de mari dimensiuni au dispărut sau au suferit pierderi masive de populaţie. Trecutul a fost o lume dominată de giganţi, cu o populaţie abundentă de balene în mări şi animale de mari dimensiuni care străbăteau uscatul”.
Echipa care a realizat studiul a comparat modul în care substanţele nutritive erau dispersate pe uscat, în apă şi în aer pe parcursul unor perioade de timp diferite. Această analiză a fost făcută comparând concentraţiile de diferite elemente depozitate în timp. Cercetătorii au concluzionat că substanţele nutritive sunt dispersate cu aproximativ 92% mai puţin pe uscat decât pe vremea dinozaurilor şi cu aproximativ 95% mai puţin în oceane.
Conform studiului, în trecut, mamiferele marine, peştii, păsările care trăiau pe lângă mări, precum şi animalele de pe uscat formau un sistem interconectat, care recicla substanţele nutritive din adâncurile oceanelor până în interiorul continentelor. Mamiferele marine transportau substanţele nutritive de pe fundul oceanelor la suprafaţă, păsările şi peştii le mişcau din larg până la uscat, iar animalele de mari dimensiuni le transportau, la rândul lor, până în interiorul continentelor.
În ciuda faptului că şi acum avem animale masive, precum elefanţi sau balene, o mare parte din cele mai mari animale care au trăit pe Pământ au dispărut demult. Cele mai mari animale de pe uscat au fost titanozaurii, un grup de dinozauri erbivori ce aparţineau familiei sauropodelor. Dintre titanozauri, cel mai mare descoperit până în prezent a fost Patagotitan mayorum, găsit în America de Sud. Acest gigant putea să atingă 37 de metri lungime, 15 metri înălţime şi cântărea până la 69 de tone. Titanozaurii produceau o cantitate semnificativă de excremente care fertilizau pământul şi, datorită caracterului lor nomad, puteau dispersa substanţele nutritive pe suprafeţe mari de teren. Se pare că America de Sud, unde trăia imensul Patagotitan mayorum, a fost afectată în mod deosebit de dispariţia titanozaurilor, care trăiau în numere foarte mari în acea zonă.
Cu toate că planeta noastră încă are un gigant – balena albastră, cel mai mare animal care a trăit vreodată – populaţia acestei specii a scăzut considerabil în ultimele secole, la fel ca populaţia elefanţilor şi a altor animale masive contemporane. Fără animalele de talie mare care să grăbească eliberarea substanţelor nutritive prin digerare şi defecare, substanţele nutritive din plante sunt eliberate şi distribuite mai greu, fapt ce afectează negativ întreg ecosistemul Pământului.
