Timp de aproximativ 4 miliarde de ani, viața pe Pământ a fost compusă din organisme unicelulare. După această lungă perioadă, acum aproximativ 575 de milioane de ani, au apărut organismele multicelulare care au început să se înmulțească. Nici până în zilele noastre nu se știe exact ce a determinat acest eveniment, denumit explozia Avalonă. Acesta a marcat începutul perioadei Ediacarană, care a durat între 635 și 542 de milioane de ani în urmă și a fost urmată de explozia Cambriană, acum aproximativ 541 de milioane de ani, moment în care au apărut principalele încrengături de animale de pe Pământ.

Când au apărut primele animale?

Primele animale au apărut acum mai mult de 500 milioane de ani. Nu s-au păstrat urme ale acestora, dar, studiind speciile actuale, putem deduce felul în care arătau strămoșii lor din acea perioadă: corp moale și de mici dimensiuni, format din celule specializate. Cele mai vechi urme de animale nu sunt fosile propriu-zise, ci amprente ale acestora în straturi de rocă, cum ar fi acele din dealurile Edicara, din Australia, vechi de 630 milioane ani, de unde derivă și numele perioadei respective – Perioada Ediacarană.

O astfel de urmă a lăsat Charnia, care pare a fi mai curând o plantă decât un animal. Studiind însă cu atenție urmele, s-a constatat că Charnia creștea inițial prin adăugarea de ramuri la vârf, pentru ca, ulterior, aceast mod de dezvoltare să se oprească , fiind urmată de creșterea în dimensiuni a ‘ramurilor’, similară cu trecerea animalelor din faza juvenilă în cea de adult.

Cum s-au fosilizat primele animale?

Astfel de fosile s-au păstrat prin descompunerea și apoi mineralizarea țesuturilor moi ale animalelor, evidențiate ca urme diferit colorate, distincte de roca înconjurătoare. Astfel de fosilizare se produce în condiții extrem de rare, de pildă prin îngroparea rapidă a organismului respectiv, urmată de o descompunere lentă, favorizată de lipsa oxigenului.

Un exemplu în acest sens ar fi urmele speciei Misszhouia longicaudata, care au ajuns la noi în ciuda faptului că aceasta nu avea schelet dur. Amprenta țesuturilor moi indică existența intestinului (dunga întunecată din mijloc), precum și a membrelor (dungile fine din jurul capului și corpului).

Cum au evoluat primele animale?

În urmă cu 540 de milioane ani, a avut loc așa numita ‘explozie Cambriană’, când s-au dezvoltat primele animale care au lăsat fosile, în care recunoaștem modurile de organizare a corpului existente astăzi.

Cele mai vechi fosile datează însă din Edicaran, perioada anterioară Cambrianului, prezentând intestine, precum și o organizare bilaterală, ca cea mai mare parte dintre animalele actuale.

Cercetările genetice indică însă faptul că aceste caracteristici au apărut cu circa 100 milioane de ani înainte de Edicaran, posibil ca urmare a unei succesiuni de perioade de răcire globală, în care Pământul s-a transformat într-o minge inghețată, succesiune care ar fi pus presiune pe organisme să se adapteze la noile condiții de mediu. Această evoluție este pusă pe seama creșterii nivelului oceanelor, însoțită de deversarea unei mari cantități de substanțe chimice – compuși ai calciului, de pildă -, care au fost apoi utilizate de animale pentru dezvoltarea unor noi caracteristici: cochilii, plăci, țepi, care le ofereau protecție împotriva prădătorilor, schelete, care le permiteau să se deplaseze în căutarea hranei, dinți și gheare, care le permiteau să captureze pradă. A apărut astfel competiția între prădător și pradă, fapt care a accelerat evoluția, prin crearea de noi nișe de mediu.

Primele dovezi ale existenței scheletului apar în fosile din Edicaran și începutul Cambrianului și sunt studiate cu ajutorul tehnicilor de scanare cu raze X, generând modele tridimensionale ale organismelor respective, care pot fi apoi analizate digital strat cu strat. Unul dintre cele mai vechi organisme de acest fel este Namacalathus, în formă de pocal cu picior.

Alte animale, ca Protohertzina, de pildă au dezvoltat spini duri cu care vanau organisme protejate cu cochilii, ca Pelagiella , care aveau și ele spini (detaliile sunt accentuate prin acoperire cu foița de aur).

Mai supraviețuiesc astfel de animale?

Primele animale nu au supraviețuit până în zilele noastre, dar speciile actuale au moștenit aceste moduri de organizare și caracteristici. Iată câteva exemple în acest sens:

Artropodele: caracteristica comună a acestor animale actuale sunt scheletul extern, corpul alcătuit din segmente, precum și membrele articulate. Fosilele din Cambrian indică tranziția de la membre moi la unele dure, evoluția unei guri complexe și a scheletului extern.

Deuterostomele sunt un grup de animale care prezintă fante faringeale, utilizate pentru respirație și hrănire. Lampetra planeri

Bureții sunt animale simple, imobile, fără organe interne, mușchi sau sistem nervos. Choiaella radiata

Primele animale au fost cele care au stat la baza vieții pe care o știm astăzi. Dacă ele ar fi evoluat altfel, probabil că și noi am fi fost altfel sau chiar deloc. Aceste viețuitoare putem spune că sunt strămoșii noștri, iar fosilele pe care le-au lăsat în urmă sunt o dovadă a complexității procesului evolutiv prin care au trecut toate vietățile care se află pe această planetă.

Surse: Oxford University Museum of Natural History, Science News for Students, Nature