Hatzegopteryx este o reptilă zburătoare gigantică preistorică descoperită în zona Haţegului, în România. A trăit acum 71 – 65 de milioane de ani, la sfârşitul Cretacicului, şi avea o deschidere a aripilor de 10 – 11 metri – cât un avion de dimensiuni mici.
În perioada Cretacică, acum 145.5 – 65.5 de milioane de ani, Pământul avea o altă repartiţie a oceanelor şi a continentelor faţă de cea din zilele noastre. Zona Haţegul din Transilvania era pe atunci o insulă într-o mare preistorică numită Tethys. Pe această insulă trăiau dinozauri care, datorită resurselor limitate, au devenit mai mici decât în mod normal, suferind de o formă de “nanism insular”, ei fiind însă, în toate celelalte aspecte, similari cu ceilalţi dinozauri de pe continent.
Tot datorită condiţiilor speciale date de ecosistemul restrâns de pe insulă, pterozaurii (reptile zburătoare) din Insula Haţeg au suferit însă o formă de “gigantism insular”, au devenit mult mai mari şi au preluat rolul de prădători de top. Astfel a apărut Hatzegopteryx, un pterozaur azhdarchid, unul dintre cele mai mari animale zburătoare ale tuturor timpurilor.
Cu o anvergură de 10 – 11 metri, cât ale unui avion de mici dimensiuni, Hatzegopteryx survola cerurile Insulei Haţeg şi se hrănea cu o gama largă de dinozauri, inclusiv cu titanozauri pitici sau specii locale de iguanodoni. O trăsătură specifică era craniul sau, lung de 3 metri, unul dintre cele mai mari cranii ale unui animal non-acvatic. Pentru a putea zbura cu un asemenea craniu, ţesutul osos avea o structură aerată, plină de alveole goale care scădeau din greutatea capului fără să îi compromită duritatea. Oasele maxilarului indică faptul că avea o deschidere a gurii mult mai mare decât a altor pterozauri giganţi, iar vertebrele gâtului sugerează faptul că avea un gât puternic şi musculos, cu care putea să atace şi să ridice animale mult mai grele ca el.
Din nefericire, reconstrucţia lui Hatzegopteryx s-a făcut pe baza unor rămăşiţe incomplete (fragmente de craniu, vertebrele gâtului, humerusul stâng – osul din partea de sus a braţului), şi multe lucruri despre animal rămân incă necunoscute sau speculative, dar dimensiunile fosilelor descoperite indică fără urmă de îndoială faptul că a fost unul dintre cele mai mari animale zburătoare ale tuturor timpurilor, dacă nu chiar cel mai mare.
Din pacate, reconstituirile lui mark witton sunt mai degraba imaginative. informatiile de la care pleaca sunt foarte limitate si la mana a doua/treea. fosilele de pterozaur atat in hateg cat mai ales in zona sebesului, sunt numeroase (multe inca nepublicate), si includ cateva schelete partiale care demonstreaza ca existau cel putin trei specii, dintre care doua de mari dimensiuni – gigantice. Totodata, fosilele de pterozaur gigant de la sebes, ne indica faptul ca acestia probabil i-si pierdusera capacitatea de a zbura. craniul nu era mai lung de 1,6 m, si in mod cert nu se hranea cu diversi dinozauri, ci mai degraba era omnivor, si putea vana maxim vertebrate de dimensiuni mici (broaste testoase acvatice), putea inghiti oua de dinozauri (megaloolithus), respectiv putea sa-si intregeasca meniul cu resturi de cadavre de la animale mai mari.
Multumim mult pentru mesaj si pentru clarificari si ne scuzati pentru raspunsul intarziat! Vom studia mai departe problema si vom reveni cu un articol bazat si pe alte surse! Daca puteti sa ne recomandati niste studii pentru documentare ar fi excelent!