Transylvanosaurus platycephalus sau “șopârla cu cap turtit din Transilvania” este cel mai recent descoperit dinozaur pitic (un nou gen și o nouă specie) din Bazinul Hațeg din România. Publicarea oficială a cercetărilor a fost făcută în anul 2022 în revista științifică “Journal of Vertebrate Paleontology”. Descoperirea lui Transylvanosaurus platycephalus sugerează o istorie biogeografică a familiei Rhabdodontidae mult mai complexă decât s-a crezut.

Primele descoperiri de oase fosilizate de dinozaur din Hațeg

În 1895,  Ilona – sora baronului transilvănean Franz Nopcsa – descoperă pe moșia familiei ceea ce aveau să fie primele fosile de dinozaur din Țara Hațegului. Inspirat, tânărul Nopcsa merge să studieze la Universitatea din Viena, unde îl vizitează pe renumitul paleontolog Eduard Suess, arătându-i oasele în încercarea de a înțelege semnificația acestora. Impresionat, Suess îl încurajează să studieze el însuși fosilele colectate. Astfel, la vârsta de numai 22 de ani, pe când era în timpul primului an de studenție, Nopcsa publică o lucrare în care descrie noul dinozaur  “cu cioc de rață” (hadrozaur) și îl denumește Telmatosaurus Transylvanicus. Deși corespundea unui exemplar adult, acest hadrozaur era relativ mic (nu avea lungimea corpului mai mare de 5 metri). “Nopcsa își punea întrebări la care nimeni nu se gândea” spune prof. David Weishampel, paleontolog la Centrul de Anatomie Funcțională și Evoluție de la Universitatea John Hopkins. (1)

Paleodiversitatea Hațegului în Cretacicul târziu

Nopcsa continuă o perioadă fructuoasă din punct de vedere profesional, descoperind în total 5 specii diferite de dinozauri, un crocodilian, o broască țestoasă și un pterozaur. La acestea se mai adaugă și o pasăre acvatică descrisă de un cercetător britanic prieten cu Nopcsa. Această diversitate (9 specii contemporane conviețuind în același spațiu geografic) formată atât din dinozauri cât și din alte grupe de animale, este remarcabilă pentru faunele de la sfârșitul erei Mezozoice din Europa și fac această regiune renumită din punct de vedere a paleodiversității. După o pauză de jumătate de secol, Țara Hațegului a continuat să fie intens cercetată, astfel că în prezent cunoaștem în jur de 60 de specii ce fac parte din toate clasele de vertebrate: pești, amfibieni, reptile (șerpi, șopârle, crocodili, dinozauri), păsări și mamifere.

Dinozaurii pitici ai Hațegului

Dinozaurii hațegani sunt particulari. Aceștia sunt supranumiți “dinozaurii pitici ai Transilvaniei”, întrucât au o talie mai mică în comparație cu speciile înrudite din alte regiuni ale Europei. De ce se întâmpla asta? Tot paleontologul Franz Nopcsa este primul care descrie acest fenomen, numindu-l “nanism (sau piticism) insular”. “Teoria insulei” (așa cum i se mai spune) este larg acceptată și în ziua de azi și este deosebit de simplă și interesantă. Așadar, în timpul cretacicului – acum aproximativ 70-67 de milioane de ani (cu puțin timp înainte de dispariția dinozaurilor)- regiunea Hațegului corespundea unei insule tropicale ce făcea parte dintr-un arhipelag din largul oceanului Tethys (precursor al Mării Mediterane), pe care Nopcsa a denumit-o “Insula Hațeg”. Astfel, dinozaurii care viețuiau timp îndelungat pe insulă atingeau dimensiuni relativ mici ale corpului, prin prisma disponibilității limitate a resurselor de hrană și spațiu pe care le presupunea mediul insular.

Cel mai recent descoperit dinozaur pitic din România

Cea mai recentă descoperire a unui dinozaur pitic (un nou gen și o nouă specie) aparține echipei internaționale de paleontologi condusă de Felix Augustin de la Universitatea din Tübingen, din care fac parte conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București, Dylan Bastiaans de la Universitatea din Zürich și cercetătorul independent Mihai Dumbravă din Dorset. Deși fosilele au fost propriu-zis găsite în 2007, publicarea oficială a cercetărilor a fost făcută recent, în anul 2022, în revista științifică Journal of Vertebrate Paleontology. Astfel, fosilele au reprezentat materialul-tip (adică materialul pe baza căruia se definește o specie nouă) al unui tip nou de dinozaur rhabdodon, denumit “Transylvanosaurus platycephalus”, sau “șopârla cu cap turtit din Transilvania”.

Taxonomie

Numele speciei subliniază locul de proveniență, în timp ce numele genului descrie forma excepțional de turtită a craniului comparativ cu alte rhabdodontidae. Din punct de vedere etimologic, “Transylvanosaurus” înseamnă “șopârla de peste pădure” – din lat. Trans (“de peste”), silva (“pădure”) și gr. sauros (“reptila”), iar “platycephalus” înseamnă “cap turtit” – din gr. platys (“turtit”) și gr. cephalos (“cap”).

Oasele fosilizate ale dinozaurului Transylvanosaurus platycephalus

Fosilele sunt bine prezervate și sunt reprezentate de oasele articulate ale bazei craniului și de ambele oase frontale. Ele au fost recuperate din estul depresiunii intramontane a Hațegului, de-a lungul văii râului Bărbat, lângă Pui. Specimenul original se află în prezent în Laboratorul de Paleontologie a Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București. Prin folosirea tehnicilor fotogrammetrice (prin care informațiile 2D sunt transformate în informații 3D), au fost realizate si câteva replici 3D care se află în Colecția Paleontologică a Universității din Tübingen.

Imporanța descoperirii

Transylvanosaurus platycephalus era un dinozaur erbivor biped, cu o lungime de aproximativ 2 metri, cel mai probabil fiind vorba despre un specimen subadult, întrucât majoritarea suturilor oaselor craniene nu sunt închise. Analiza comparativă morfologică și filogenetică a arătat rezultate consecvente ce demonstrează apartenența la familia Rhabdodontidae, fosilele descoperite alcătuind unul dintre cele mai complete cranii de rhabdodon din Europa de est din timpul Cretacicului târziu.

Pe de-o parte, deși Transylvanosaurus pare să fi avut o talie asemănătaore cu celelalte specii înrudite de pe teritoriul României (genul Zamolxes), noul dinozaur pare să difere foarte mult din punct de vedere al morfologiei craniului, ceea ce reflectă anumite diferențe din punct de vedere al hrănirii. Pe de altă parte, oasele craniului par să se asemene mai mult cu alte specii din sudul Franței. De unde această înrudire? Cercetătorii apreciază că fluctuațiile nivelului mării și procesele tectonice au dus la crearea unor punți terestre temporare între diferitele insule, ceea ce a permis dinozaurilor să se răspândească spre alte teritorii.

În concluzie, depozitele din Bazinul Hațeg conțin unele dintre cele mai bogate și biodiverse vertebrate fosile din întreaga perioadă a Cretacicului Târziu din Europa, iar descoperirea lui Transylvanosaurus platycephalus sugerează o istorie biogeografică a familiei Rhabdodontidae mult mai complexă decât s-a crezut.

Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului

Aici puteți afla mai multe despre dinozaurii pitici ai Transilvaniei, iar pentru o experiență culturală aparte, vă invităm să explorați Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului.

Bibliografie

1. Veselka, Vanessa,  History Forgot This Rogue Aristocrat Who Discovered Dinosaurs and Died Penniless, Smithsonian Magazine, 07.2016
2. Augustin, F., Bastiaans, D., Dumbravă, M. D., Csiki-Sava, Z., A new ornithopod dinosaur, Transylvanosaurus platycephalus gen. et sp. nov. (Dinosauria: Ornithischia), from the Late Cretaceous of the Haţeg Basin, Romania, Journal of Vertebrate Paleontology, 27.10.2022, e2133610
3. https://zoobank.org/References/57B462E5-E08E-42DC-B256-4E978DFBFCC7
4. https://www.hateggeoparc.ro